Românii trebuie să muncească 11 ani pentru a-şi cumpăra un apartament de trei camere

O gospodărie tipică din România dispune de venituri suficiente pentru a-şi achiziţiona o locuinţă, prin credit bancar, pe o perioadă de 25 de ani, arată datele centralizate de BNR, în Raportul asupra stabilităţii financiare, din iunie 2021.

 

„Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar pune în evidenţă faptul că, venitul mediu al unei gospodării tipice din România, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.”, transmite BNR.  

Indicele de accesibilitate (en. Housing Affordability Index) măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relativ la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani.  

„Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, arată BNR.  

Ani grei

PotrivitBNR, fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, timpul necesar achiziţionării unei locuinţe cu două camere la nivel naţional este de circa 8,5 ani, iar în cazul unui imobil cu trei camere durata creşte la peste 11 ani

Potrivit datelor INS, veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2021, în termeni nominali, 5.476 lei pe gospodărie.

„Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31 la sută din totalul creditelor, iar următoarele cinci judeţe (Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov) reprezintă 26 la sută (date la martie 2021)”, arată raportul citat.   Potrivit datelor BNR, creditul ipotecar nou în perioada T2 2020 – T1 2021 a fost cu 7% mai mare faţă de volumul acordat în T1 2019 – T1 2020. Acesta a fost susţinut de o creştere robustă a creditului ipotecar standard (+22 la sută) ce a contrabalasat reducerea creditului nou oferit prin programul guvernamental Noua Casă (-32 la sută).  

„Rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” continuă să se menţină, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39 la sută din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020), în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019”, arată raportul citat.  

Suntem pe la mijloc

Potrivit unui studiu recent al Deloitte privind indicele proprietăţii imobiliare, România se află la jumătatea clasamentului, din 24 de ţări analizate, în ceea ce priveşte gradul de accesibilitate a locuinţelor, calculat în funcţie de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament nou standard (70 metri pătraţi).  

Cel mai greu accesibile locuinţe sunt în Serbia, unde este nevoie de 15,2 salarii medii brute anuale pentru o locuinţă proprie, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia, Belgia şi Irlanda (3,1 salarii medii anuale).  

Potrivit studiului Deloitte, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro pe metrul pătrat. Cu această valoare, România se află pe locul patru în topul ţărilor analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria (578 euro/mp), Bosnia-Herţegovina (881 euro/mp) şi Portugalia (1.260 euro/mp).