Palatul locuit de ziaristul Luigi Cazzavillan, scos la vânzare

Astăzi, iată că proprietatea a fost  oferită spre vânzare. Palatul este situat în imediata vecinătate a Parcului Cişmigiu și se afla la numai 4 minute de mers pe jos de Piaţa Mihail Kogălniceanu.

 

În 2017, Clotilde Armand, care era pe atunci consilier la Sectorul 1, scria pe Facebook că soarta arhitecturii vechi din Bucureşti nu pare să-i intereseze pe edili, politicianul amintind de palatul „Luigi Cazzavillan", condamnat la prăbuşire.

„Palatul Luigi Cazzavillan încă mai stă în picioare chiar dacă a primit demult sentinţa: "Atenţie! Pericol de prăbuşire". Soarta arhitecturii vechi din Bucureşti pare să nu afecteze în niciun fel comportamentul edililor interesaţi să distrugă definitiv identitatea şi memoria oraşului. Aceste clădiri de patrimoniu se ruinează lent sub ochii noştri, din nepăsarea noastră", a scris Clotilde Armand pe reţeaua de socializare.

Despre gazetarul Cazzavillan

Astăzi, iată că proprietatea a fost  oferită spre vânzare. Palatul este situat în imediata vecinătate a Parcului Cişmigiu și se afla la numai 4 minute de mers pe jos de Piaţa Mihail Kogălniceanu.

În secolul XIX, secol al națiunilor și al naționalismelor, foarte mulți italieni s-au stablit pe teritoriul românesc, în speță italieni proveniți din regiunile nord-vestice și nord-estice ale Peninsulei. Un mare val de emigranți italieni va veni și în România începând cu anul 1866, dintr-o Italie afectată de criza economică instalată odată cu ieșirea regiunii de sub dominația austriacă.

Italienii veniți în București, care credeau în trecutul comun al celor două nații, aveau diverse profesii. Unii erau profesori, doctori, publiciști, artiști sau arhitecți, alții erau constructori și muncitori, brutari, zidari, bijutieri sau peruchieri. Prezența lor în țară se manifesta pe mai multe planuri. Multe nume de italieni ai acelor vremuri au fost importante pentru învățământul și formarea românească. Un exemplu la îndemână ar fi Gian Luigi Frollo, profesor la catedra Universității din București și figură culturală în România, care s-a implicat activ și cu succes în controversa iscată în jurul ortografiei românești, în 1869.

În acest context, Luigi Cazzavilan, originar dn Vicenza,  sosește în Regatul României în 1877 și devine cunoscut printre italienii ziariști ajunși la București. Cazzavillan s-a năsut sărac și a murit bogat. La 14 ani a întreupt studiile și s-a înrolat în armata lui Garibaldi pentru a lupta împotriva austriecilor. El a continuat apoi studii tehnice medii în Vicenza.

Universul

După terminarea războiului, Cazavillan a încercat  mai multe slujbe, dar în final s-a identificat cu cea de ziarist, anticipată de activitatea sa de corespondent. Lansarea și-a făcut-o cu tipărirea jurnalului Frăția italiano-română, iar marele boom a culminat cu lansarea ziarului Universul, apărut în august 1884, care a cunoscut succes deplin. A ajuns să fie cunoscut drept unul dintre cele mai importante publicații din Vechiul Regat. Pentru a administra ziarul, a făcut mici afaceri care nu i-au adus la început venituri însemnate; „a vândut apa de scos petele din stofe”, scrie Bacalbașa, a fost „colportor de produse farmaceutice” și „voiajor comercial”. A vândut până și articole vestimentare, băuturi alcoolice, biciclete și mașini de cusut aduse din Italia. Nu era cunoscut drept un om cult, însă toată lumea îl cunoștea drept un bun întreprinzător și un om pragmatic.

Ziarul Universul era cunoscut printre cârcotașii vremii drept revista mahalalelor. Încă de la începutul său, el nu s-a dorit un ziar pretențios, ci unul popular, de mase, în care accentul să cadă pe informația diversificată și accesibilă tuturor.

Despre palazzo

Această proprietate uimitoare a fost construită între anii 1901 – 1911, având 2 etape ale construcţiei. În acest Palat exista mai multe stiluri arhitecturale, ce se încadrau perfect în peisajul Bucureştean al secolului XX. În măsura în care Luigi Cazzavillan a avut un cuvânt de spus la construirea acestuia, reflecta, cel mai probabil viaţa Italianului stabilit pe pământ Romanesc fără să îşi uite originile.

Proprietatea este alcătuită din 6 apartamente şi un spaţiu NF.

La numai un an după moartea lui Cazzavillan, sculptorul Filip Marin, profesor la acea vreme la Școala de Arte Frumoase din București, a realizat monumentul și fântâna care poartă numele ziaristului și în zilele noastre.

Parcul care le înconjoară are o suprafață pătrată și a fost realizat în manieră italiană, cu trasee geometrice, alei circulare și căi de acces pe diagonale, străjuite de arbori columnari. Aspectul etajului 1 este de asemenea uimitor, întâlnim stilul Gotic – Bizantin. Alt aspect interesant este faptul că arhitectul acestui palat minunat este necunoscut.